„Simt că nu mai am sens.”
„Viața mea nu mai are sens.”
„Nu mă mai pot bucura de nimic.”
Sunt gânduri grele, lipsite de speranță, și foarte apăsătoare pentru omul care trece prin ele.
Dar, de multe ori, ele nu sunt problema de bază. Sunt semnalul că, undeva, în interiorul nostru, există ceva important ce a fost ignorat, amânat sau trădat prea mult timp.
Tendința firească atunci când ajungem în astfel de stări este să încercăm să rezolvăm direct lipsa de sens. Să o analizăm obsesiv, să-i despicăm înțelesul sau, din contra, să fugim de ea prin activități menite să ne facă să ne simțim mai bine.
Iar unele dintre aceste activități sunt bune. O plimbare, puțină ordine, cititul, mișcarea, gesturile simple de grijă față de viața ta pot ajuta mult.
Dar, dacă vrei o schimbare reală, nu e suficient să lucrezi doar la suprafață.
Este nevoie să cobori puțin mai adânc.
Nu să te întrebi doar „de ce nu mai am sens?”, ci altfel:
Când a început să apară starea asta?
Ce decizii am luat în ultimele luni împotriva mea?
Cum îmi trăiesc viața?
Respect ce e important pentru mine sau nici măcar nu mai știu ce e important?
Cât din ce fac vine din validare, comparație, control, imagine?
Unde mă mint?
Ce nu exprim? Ce reprim?
Ce tot amân, deși știu că mă costă?
Aici începe munca reală.
Pentru că lipsa de sens nu apare, de obicei, din senin, ea se construiește, se adună în timp. Vine din raportări interioare greșite, din alegeri făcute prea mult împotriva ta, din viață trăită fără suficient adevăr, din rupturi pe care ai preferat să nu le vezi.
Și tocmai de aceea, nu sensul în sine este primul lucru care trebuie „reparat”.
Sensul este mai degrabă o consecință.
O consecință a felului în care trăiești, a motivațiilor din care alegi.
Dacă lucrezi doar direct pe starea de lipsă de sens, riști să rămâi blocat în simptom. Dar dacă începi să vezi mai clar unde greșești față de tine, unde te minți, unde te abandonezi, unde trăiești pentru altceva decât pentru ce contează cu adevărat pentru tine, lucrurile încep să se miște.
Iar când cauza reală este văzută și alegerile încep să se schimbe, și starea se schimbă.
Pentru că, de multe ori, lipsa de sens nu este un verdict despre viața ta. Este un semnal că ceva din interiorul tău cere să fie văzut, înțeles și schimbat.
Și tocmai de aceea nu îl regăsim încercând să-l forțăm direct. Îl regăsim atunci când începem să ne uităm mai sincer la viața pe care o trăim și la adevărul din spatele alegerilor noastre.